NIR-ul, nota de recepție și constatare de diferențe, este documentul prin care marfa sosită de la furnizor intră în gestiune, împreună cu diferențele găsite la recepție. Un agent AI preia avizul sau factura furnizorului, o compară cu comanda de achiziție și cu ce s-a numărat la rampă, apoi pregătește NIR-ul în WMS sau în ERP. Omul confirmă cantitățile și decide ce se întâmplă cu diferențele.
Cereți analiza → Formularul durează două minute. Vă arătăm ce se poate automatiza și în cât timp.
Cum se face azi recepția mărfii și NIR-ul?
Pe hârtie și în două-trei programe. Camionul ajunge, gestionarul numără marfa și notează pe aviz ce a primit. La birou, cineva deschide comanda de achiziție, caută factura furnizorului (între firme vine acum prin RO e-Factura, ca fișier XML), copiază rând cu rând codurile, cantitățile și prețurile în ERP sau în WMS și tipărește NIR-ul pentru semnături.
- Se caută fiecare produs în nomenclator, după codul furnizorului sau după denumire.
- Se compară cantitatea facturată cu cea numărată și prețul facturat cu cel din comandă.
- Diferențele se notează de mână și se trimit furnizorului pe email.
- Factura ajunge la contabilitate abia după ce NIR-ul e gata, de multe ori a doua zi.
Când este obligatoriu NIR-ul?
Normele aprobate prin OMFP 2634/2015 spun că nota de recepție și constatare de diferențe (cod 14-3-1A) servește drept document de recepție, document pentru încărcarea în gestiune și document justificativ în contabilitate. Este obligatorie în câteva cazuri: bunuri cu diferențe la recepție, bunuri sosite fără documente de livrare și mărfuri intrate în gestiunile ținute la preț de vânzare. Ce informații trec în NIR la diferențe stabilește fiecare firmă, prin procedurile proprii.
Ce conține un model de NIR în Excel?
Un model obișnuit are furnizorul, numărul și data avizului sau a facturii, gestiunea, codul și denumirea produsului, unitatea de măsură, cantitatea din document și cantitatea recepționată, prețul, valoarea, diferențele și semnăturile celor care au făcut recepția. Problema apare la volum: fiecare rând se copiază de mână, iar fișierul nu știe ce s-a comandat.
Unde apar greșelile?
La copiat și la comparat.
- Cod de produs greșit: furnizorul folosește codul lui, iar în nomenclator produsul are alt cod sau altă unitate de măsură (bax în loc de bucată).
- Cantități inversate: 120 devine 210, iar stocul din WMS nu mai bate cu raftul.
- Preț diferit de comandă, observat abia la plată.
- Dublări: aceeași factură înregistrată de două ori, o dată din PDF și o dată din XML.
- Diferențe neanunțate: lipsa constatată la rampă nu ajunge la furnizor, iar factura se plătește întreagă.
Verificarea „din ochi” prinde puține dintre aceste greșeli: într-un experiment cu 195 de participanți, verificarea vizuală a produs de 2.958% mai multe erori decât dubla introducere a datelor (Barchard și Pace, 2011). Mai e și regula fiscală: potrivit art. 319 alin. (1^1) din Codul fiscal, introdus prin Legea 296/2023, între persoanele impozabile stabilite în România sunt facturi doar cele care respectă condițiile OUG 120/2021, adică trec prin RO e-Factura. De aceea recepția se leagă de XML-ul primit, nu de un PDF venit pe email.
Cum o preia un agent AI?
- Preia documentele: descarcă facturile primite din RO e-Factura prin API-ul RO e-Factura (lista mesajelor și descărcarea fișierului) și citește avizele scanate sau venite pe email.
- Extrage rândurile: furnizor, CUI, coduri, cantități, prețuri, cote de TVA.
- Potrivește produsele cu nomenclatorul firmei, după codul furnizorului, codul de bare sau denumire, și convertește unitățile de măsură.
- Verifică după reguli: comanda de achiziție (cantitate, preț, termen), cantitatea scanată în WMS, facturile deja înregistrate.
- Propune NIR-ul în WMS sau ERP, cu diferențele marcate pe rând.
- Trimite excepțiile la un om: lipsuri, plusuri, prețuri peste comandă, produse necunoscute.
- Înregistrează după aprobare și pregătește nota de diferențe pentru furnizor.
- Ține jurnalul de audit: cine a aprobat, ce s-a schimbat, din ce document.
Agentul nu ghicește. Dacă nu găsește produsul în nomenclator sau cantitatea nu bate, nu completează „cam cât ar trebui”: trimite rândul la un om, cu documentele alăturate.
| Pas | Manual | Cu agentul AI |
|---|---|---|
| Documentele furnizorului | Căutate în email și în SPV, tipărite | Descărcate automat din RO e-Factura și din email |
| Introducerea rândurilor | Copiate de mână în ERP sau WMS | Extrase din XML sau din scan, potrivite cu nomenclatorul |
| Comparația cu comanda | Rând cu rând, pe hârtie | Automată, pe cantitate, preț și termen |
| Diferențele | Notate pe aviz, uneori pierdute | Marcate în NIR și trimise la aprobare |
| Nota către furnizor | Scrisă separat, pe email | Pregătită din diferențele aprobate |
| Urma deciziilor | În dosare și în memoria oamenilor | În jurnalul de audit, cu documentul sursă |
Ce rămâne la om?
Tot ce ține de marfa fizică și de decizii. Gestionarul numără și confirmă ce a intrat. Cine are dreptul aprobă diferențele, acceptă sau refuză marfa deteriorată și hotărăște dacă furnizorul trebuie să emită o factură de corecție. Contabilul răspunde în continuare de înregistrare, iar responsabilitatea legală rămâne a firmei.
Ce face NION?
NION construiește agentul de recepție pe fluxul dumneavoastră, nu pe un șablon. Programul NION durează 6 săptămâni. În săptămânile 1–2 facem analiza: cum intră marfa, ce documente vin de la furnizori, ce toleranțe acceptați și în ce programe lucrați. În săptămânile 3–4 construim agenții și îi legăm de aplicațiile existente, prin API, prin import XML/CSV sau, unde nu există altă cale, prin automatizare pe ecran. În săptămânile 5–6 lucrăm cu echipa pe recepții reale, apoi sistemul vă este predat. Sistemele și datele rămân ale firmei, iar modelele AI sunt Claude (Anthropic).
Promisiunea NION: angajați de până la 10 ori mai productivi pe activitățile preluate și zero erori de transcriere, fiindcă nimeni nu mai copiază de mână, iar ce nu trece verificarea ajunge la un om. Recepția se leagă firesc de nomenclatorul de produse, de inventar, de confruntarea facturii cu comanda și recepția și de înregistrarea facturilor de la furnizori. Vedeți și programul de automatizări AI sau cereți analiza.
Surse
- Normele aprobate prin OMFP 2634/2015 privind documentele financiar-contabile (NIR, cod 14-3-1A; lista de inventariere, cod 14-3-12)
- Legea 296/2023: RO e-Factura B2B și art. 319 alin. (1^1) din Codul fiscal
- Ministerul Finanțelor: prezentarea serviciilor web RO e-Factura
- Barchard și Pace (2011), Computers in Human Behavior: erorile la verificarea vizuală a datelor
- SAGA C.: manualul ecranului „Import date” (XML)
- SmartBill: documentația API (facturi, stocuri)
- Oblio: documentația API (facturare, stocuri, e-Factura)
Întrebări frecvente
Unde ajung datele firmei?
Rămân în sistemele firmei. Agentul primește acces doar la aplicațiile și dosarele de care are nevoie pentru recepție, cu drepturi controlate și jurnal. Prelucrarea datelor are la bază un contract de prelucrare, conform art. 28 GDPR.
Cu ce programe se leagă agentul de recepție?
Cu WMS-ul și ERP-ul pe care le aveți: prin API, prin import XML/CSV sau prin automatizare pe ecran. De exemplu, SAGA C. importă XML pentru intrări, iar SmartBill și Oblio au API public, inclusiv pentru stocuri.
Cât durează implementarea?
Programul NION are 6 săptămâni: analiză, construcția agenților, lucrul cu echipa, apoi predarea. Agentul de recepție poate fi primul construit, dacă acolo se pierde cel mai mult timp.
Înlocuiește agentul gestionarul?
Nu. Agentul pregătește și verifică documentele și semnalează diferențele. Gestionarul numără marfa, iar oamenii aprobă diferențele și semnează.
Ce face agentul cu un aviz scris de mână sau neclar?
Încearcă să-l citească, iar ce nu poate citi sigur trimite la un om, cu imaginea alăturată. Nu completează cantități din presupuneri.
